✍ Scribed by Alecsandri, Vasile
No coin nor oath required. For personal study only.
Teatrul lui Alecsandri (a scris peste 50 de piese, 9 comedii din care una, Les bonnets de la comtesse, în limba franceză, în versuri, 2 proverbe cu cântece, 2 tablouri, 7 comedii cu cântecele comice, 2 tablouri, 7 comedii cu cântece, 14 cântecele comice, 4 operete, 3 vodeviluri, un dialog politic, 3 scenete, 2 farse de carnaval, o feerie, drame, numai în parte localizat (după Picard, Duvert şi Lauzanne, Brisbarre şi Marc Michel, Labiche şi Anicet Bourgeois, Augier, Scribe, Bataille şiRolland, Victor Hugo) e încă reprezentabil.
Din teatrul comic se memorizează figurile lui lorgu "bonjur cu plete lungi" care "şi-a ascuţit mintea de tocila civilizaţiei" într-un centru imaginar de cultură (lorgu de la Sadagura), a comisarului funcţionând ca un ecou faţă de superiorul său, Săbiuţă (Iaşii în carnaval), Clevetici ultrademagogul, Sandu Napoilă ultraretrogradul Gură-cască, om politic, Paraponisitul, Kera Nastasia, pensionara veleitară din cântecelele comice, mai cu seamă figura cucoanei Chiriţa, soţia boiernaşului de ţară Grigore Bârzoi ot Bârzoieni din comediile Chiriţa în Iaşi sau Două fete ş-o neneacă şi Chiriţa în provincie, canţoneta Cucoana Chiriţa în voiaj şi farsa de carnaval Cucoana Chiriţa în balon. Contesa dEscarbagnas a lui Moliere şi madame Angot a lui Monnier se contopesc în această mică moşiereasă cu ifose, personificând arivismul micilor proprietari, provinciali dornici de trai bun în capitală. Ca să nu rămână mai prejos de cei de la oraş, Chiriţa umblă îmbrăcată în amazoană, are preceptor de franceză pentru odrasla ei, Guliţă, şi a învăţat ea însăşi franţuzeşte, traducând în limba lui Moliere expresiile româneşti intraductibile: "boire une cigarre", "tambour dinstruction", "pour Ies fleurs de coucou", "parler comme leau". Sub pretext că la 1848 a pierdut "vro zăce capete de vite", a avut friguri de frică şi a durut-o o măsea, vrea să devină isprăvniceasă, "să mai fantaxăsc şi eu pân târg, ca altele", s-o ducă numai în "bontonuri şi tenechele". Aceeaşi duce pe Guliţă la Paris "să-nveţe politica" şi dansează french-cancan la Mabille, riscând chiar a se "ascensiunarsi", "hailafă", cum e, în balon. Eroina e privită mai mult cu simpatie decât cu aversiune, unicul scop al autorului fiind hazul
📜 SIMILAR VOLUMES
Sanderson ne spune în postfaţă că acţiunea următorului triptic din serie se petrece la trei secole după refacerea lumii sau, cum o numesc cei din Scadrial, după Catacendre. Tot în postfaţă, aflăm că Sanderson a decis să schimbe perioada istorică în care se desfăşoară acţiunea, să vină astfel cu ceva
Ed. Corint/ imprint LEDA, 2021, 368 pagini ISBN: 978-606-088-009-7 Traducător: Iulia Dromereschi
Ed. Corint/ imprint LEDA, 2021, 368 pagini | Traducător: Iulia Dromereschi
Spre deosebire de primul roman al seriei, Renaşterea, unde acţiunea se întinde pe o perioadă de timp de 27 de ani, în cel de-al doilea, Frăţia, perioada de timp este mai scurtă, numai patru ani, însă acţiunea este mai densă. Firul epic al romanului are în prim-plan familia Borgia: Rodrigo „Spaniol
„Şi caii se împuşcă, nu-i aşa?” – momentul culminant al carierei de scriitor a lui Horace McCoy – a stat la baza unui film celebru din 1969, în regia lui Sydney Pollack, cu Jane Fonda, Michael Sarrazin, Gig Young şi Red Buttons în rolurile principale. Nominalizat la nouă Premii ale Academiei America